2009 - Campania muta: cind afisele vorbesc in locul candidatilor
- Autor: inpolitics
- 10.11.2009
- 809 AFISARI
Din punctul de vedere al desfășurării, campania electorală a acestui moment nu are precedent în ultimii 20 de ani: apatie, plictiseală, candidați care refuză cu îndîrjire să se atace, lipsa de mesaje, acțiuni confuze și două televiziuni ale căror emisiuni țin loc de bătălii electorale. De ce oare?
Nicio campanie de după 1989 nu a fost atît de atipică precum cea actuală, în sensul unei apatii cu totul neobișnuite, deși miza e mai uriașă ca oricînd. În joc nu e doar un mandat prezidențial de 5 ani, dar și guvernarea pentru următorii trei ani plus desemnarea premierului rezultat din alegerile din 2012. E în joc soarta unor partide și a unor personaje politice de prim rang, care și-ar putea rupe gîtul după alegeri, în caz de eșec. În plus, lupta se duce nu de unul singur, precum Iliescu în 1990 și 1992, ori în doi, ca în 1996 și 2004, ci în patru. Există, acum, un cvartet de figuri politice care au șanse să intre în turul doi.
Și totuși, alegătorii nu văd nimic din ce ar putea indica o bătălie electorală autentică. Avem un atac concertat asupra lui Traian Băsescu din partea mai tuturor candidaților, dar care nu face decît să îi popularizeze mesajele și să îi asigure o prezență totală, de dimineață pînă seara. Băsescu e pe toate ecranele, ține pagina întîi peste tot, e hiper-ultra-mediatizat. Nu e de mirare că sondajele de sertar atestă că, de vreo zece zile, a început să urce din nou, lent, dar sigur. Chiar și așa, se vede cu ochiul liber că președintele e atacat cu gloanțe oarbe, precum subiectul Hayssam, care are impact electoral zero. În rest, vorbe, vorbe, vorbe.
Talk-showurile țin loc de lupte politice, dar, în afara unor stridențe de limbaj, relevînd un nivel în creșere al mitocaniei, nu există nici atacuri serioase, nici prezentarea unor mesaje importante ale candidaților despre propriile persoane și programe. Urmărind cu atenție vorbăraia de la TV, abia de găsești o informație amărîtă, pierdută în noianul de comentarii sterile. În 2004, pe vremea asta, se lupta cu sînge pe pereți. Băsescu vorbea despre miliardul de dolari dosit de Năstase în Marea Chinei, despre copii exportați în Occident cu vagoanele pentru organe, despre tainul luat de marii lideri europeni de la regimul PSD. La rîndul său, PSD contraataca cu dosarul Flota în instanță ori cu scandalul Băsescu-securist. Acum se vorbește doar de alcoolismul lui Băsescu, de soacra lui Geoană ori de motivul pentru care Crin s-a însurat afară și nu în țară. Mai sunt vreo 10 zile de campanie și nu s-a petrecut nimic interesant.
În plus, există suspiciuni serioase că asistăm la un soi de blat pe echipe: Oprescu e suspectat că joacă alături de Crin, Geoană de Băsescu, PDL alături de o parte a PNL, PSD de o parte a PNL, Vadim nu suflă o vorbă despre Becali, deși se bat pe același electorat naționalist și tot așa...
Dacă există o ”voce” puternică în aceste zile, e a afișelor și bannerelor. Niciodată pînă acum nu s-a tapetat în asemenea hal țara cu afișele candidaților. Marile artere ale orașelor, dar și drumurile comunale sunt împănate cu bannere și postere gigant, de cea mai bună calitate, luminate a giorno și care au salvat, probabil, zeci de firme de profil de la faliment. Sumele aruncate în joc sunt incomensurabile, de zeci de milioane de euro pentru Băsescu sau Geoană, marii ”răsfățați”. Închirierea spațiilor outdoor, lipirea, întreținerea și păzirea afișelor reclamă fonduri de campanie uriașe.
Afișele, însă, oricît de bine făcute, sunt mute. Campania 2009 e, per ansamblu, mută. Lipsă de inspirație, de consilieri capabili, de idei, de curaj? Probabil toate astea la un loc. Plus faptul că situația e atît de complicată, la nivelul reprezentării parlamentare, încît nimeni nu își permite, în afara lui Băsescu, să lanseze atacuri ceva mai tăioase (dar, nici în cazul lui, devastatoare) la adresa adversarilor, pentru a nu se distruge, probabil, punți de negociere care ar fi utile la stabilirea noului guvern. (Demn de remarcat și foarte suspect, totodată, nici măcar Tăriceanu, ca fost premier, nu e atacat de Băsescu și de PDL, deși în primăvară se vorbea chiar de arestarea lui inevitabilă). De fapt, cam asta e impresia de ansamblu a întregii campanii: o mînă de candidați se fac că se luptă pentru Cotroceni, dar gîndul lor și al echipelor din spate este tot la ciolanul guvernării. În locul lor, bătălia o poartă afișele și bannerele. O campanie, aproape mută, pentru actori politici lipsiți de chef și de vînă. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Nicio campanie de după 1989 nu a fost atît de atipică precum cea actuală, în sensul unei apatii cu totul neobișnuite, deși miza e mai uriașă ca oricînd. În joc nu e doar un mandat prezidențial de 5 ani, dar și guvernarea pentru următorii trei ani plus desemnarea premierului rezultat din alegerile din 2012. E în joc soarta unor partide și a unor personaje politice de prim rang, care și-ar putea rupe gîtul după alegeri, în caz de eșec. În plus, lupta se duce nu de unul singur, precum Iliescu în 1990 și 1992, ori în doi, ca în 1996 și 2004, ci în patru. Există, acum, un cvartet de figuri politice care au șanse să intre în turul doi.
Și totuși, alegătorii nu văd nimic din ce ar putea indica o bătălie electorală autentică. Avem un atac concertat asupra lui Traian Băsescu din partea mai tuturor candidaților, dar care nu face decît să îi popularizeze mesajele și să îi asigure o prezență totală, de dimineață pînă seara. Băsescu e pe toate ecranele, ține pagina întîi peste tot, e hiper-ultra-mediatizat. Nu e de mirare că sondajele de sertar atestă că, de vreo zece zile, a început să urce din nou, lent, dar sigur. Chiar și așa, se vede cu ochiul liber că președintele e atacat cu gloanțe oarbe, precum subiectul Hayssam, care are impact electoral zero. În rest, vorbe, vorbe, vorbe.
Talk-showurile țin loc de lupte politice, dar, în afara unor stridențe de limbaj, relevînd un nivel în creșere al mitocaniei, nu există nici atacuri serioase, nici prezentarea unor mesaje importante ale candidaților despre propriile persoane și programe. Urmărind cu atenție vorbăraia de la TV, abia de găsești o informație amărîtă, pierdută în noianul de comentarii sterile. În 2004, pe vremea asta, se lupta cu sînge pe pereți. Băsescu vorbea despre miliardul de dolari dosit de Năstase în Marea Chinei, despre copii exportați în Occident cu vagoanele pentru organe, despre tainul luat de marii lideri europeni de la regimul PSD. La rîndul său, PSD contraataca cu dosarul Flota în instanță ori cu scandalul Băsescu-securist. Acum se vorbește doar de alcoolismul lui Băsescu, de soacra lui Geoană ori de motivul pentru care Crin s-a însurat afară și nu în țară. Mai sunt vreo 10 zile de campanie și nu s-a petrecut nimic interesant.
În plus, există suspiciuni serioase că asistăm la un soi de blat pe echipe: Oprescu e suspectat că joacă alături de Crin, Geoană de Băsescu, PDL alături de o parte a PNL, PSD de o parte a PNL, Vadim nu suflă o vorbă despre Becali, deși se bat pe același electorat naționalist și tot așa...
Dacă există o ”voce” puternică în aceste zile, e a afișelor și bannerelor. Niciodată pînă acum nu s-a tapetat în asemenea hal țara cu afișele candidaților. Marile artere ale orașelor, dar și drumurile comunale sunt împănate cu bannere și postere gigant, de cea mai bună calitate, luminate a giorno și care au salvat, probabil, zeci de firme de profil de la faliment. Sumele aruncate în joc sunt incomensurabile, de zeci de milioane de euro pentru Băsescu sau Geoană, marii ”răsfățați”. Închirierea spațiilor outdoor, lipirea, întreținerea și păzirea afișelor reclamă fonduri de campanie uriașe.
Afișele, însă, oricît de bine făcute, sunt mute. Campania 2009 e, per ansamblu, mută. Lipsă de inspirație, de consilieri capabili, de idei, de curaj? Probabil toate astea la un loc. Plus faptul că situația e atît de complicată, la nivelul reprezentării parlamentare, încît nimeni nu își permite, în afara lui Băsescu, să lanseze atacuri ceva mai tăioase (dar, nici în cazul lui, devastatoare) la adresa adversarilor, pentru a nu se distruge, probabil, punți de negociere care ar fi utile la stabilirea noului guvern. (Demn de remarcat și foarte suspect, totodată, nici măcar Tăriceanu, ca fost premier, nu e atacat de Băsescu și de PDL, deși în primăvară se vorbea chiar de arestarea lui inevitabilă). De fapt, cam asta e impresia de ansamblu a întregii campanii: o mînă de candidați se fac că se luptă pentru Cotroceni, dar gîndul lor și al echipelor din spate este tot la ciolanul guvernării. În locul lor, bătălia o poartă afișele și bannerele. O campanie, aproape mută, pentru actori politici lipsiți de chef și de vînă. (Bogdan Tiberiu Iacob)
Comentarii
Alex Moga a scris pe 12.11.2009
Nu stiu ce progres vezi tu Cataline atata timp cat nu avem niciun fel de dezbatere (in adevaratul sens cuvantului-civilizata, cu argumente clare, logice).
RASPUNDE LA COMENTARIU
WQEr a scris pe 13.11.2009
nu este de mirare cata vreme bestia conduce si este rapace pentru un nou mandat dar va spunem nu il va avea
RASPUNDE LA COMENTARIU
andreea a scris pe 17.11.2009
Scapa cine poate in turul 2. veniti la vot! La Brasov votam Mircea Geoana
RASPUNDE LA COMENTARIU
levitra prescription
a scris pe 30.01.2010
Bai dobitocilor de la irealitatea mai sunt si alti candidati la prezidentiale. Cred ca s-a saturat lumea de mutrele astora 3 sau 4 cati sunt. Nu mai mintiti opinia publica.
RASPUNDE LA COMENTARIUPERLA zilei
.jpg)
”De regulă, preşedinţii nu sunt omorâţi de oameni furioşi, sunt omorâţi de lunetişti care sunt oameni foarte calmi” (Ion Cristoiu - Realitatea TV)
REPORTAJ Inpolitics
La ora actuala, numărul persoanelor încarcerate în pușcăriile patriei se ridică la 28 115, dintre care, doar 1290 sunt femei. Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a realizat un studiu privitor la calificările și specializările celor privați de l...
ALTE REPORTAJE
Criza reînvie micile afaceri de la începutul anilor 90 La pas, prin ghetourile Capitalei Apartamentul cu două familii, o soluție de criză Colectia de monstri umani de la IML TOATE REPORTAJELEANALIZA zilei
Cum citim corect sondajul Insomar?
Explicatiile pe care incerc sa le dau mai jos sunt esentiale. Dar nu am sa trec la acest demers inainte de a face o precizare. In mod normal, as...
Eu cred ca autorul acestui articol nu vede adevarata valenta. Tie ti se pare normal sa se invoce ca la usa cortului scandaluri deastea gen Nastase a vandut organe?. Pentru Romania da, ar fi normal, dar acum se vede cat de departe am ajuns. Sigur nu din cauza conducerii politice, poate mai aproape din cauza guvernului. Ne-am mai civilizat putin fata de 2009, sau la fel de probabil este ca politicienii au convenit toti indiferent de partid sa nu faca dezvaluiri prea mari pentru ca asta ar scadea increderea in ei ca si profesie si ar duce la absenteism mai mare. Eu tind sa cred putin mai mult (am zis putin) in prima varianta, si implicit in ideea ca ne-am civilizat mai mult. Astazi se cearta pe proceduri mai mult sau mai putin constitutionale, pe ce a fost bun si ce a fost rau in ultimii 5 ani etc. Eu zic ca e un progres, ori tu corelezi absenta scandalurilor monstru cu lipsa de inspiratie, de idei, de curaj si cel mai grav de consilieri capabili.
RASPUNDE LA COMENTARIU