Foreign Affairs Initiative

Scris de Bogdan Mandru

18.02.2009

Autoritatea relevanta in domeniu, Ministerul Afacerilor Externe, pierde din capacitatea sa de a raspunde in mod adecvat la schimbarile sistemului de relatii internationale, sa apere si sa promoveze in mod activ interesele nationale si ale cetatenilor sai in cadrul Uniunii Europene si in relatie cu alti actori internationali. Acest lucru se intampla din cauza unei permanente interferente din partea altor institutii ale statului care implica interese de partid sau de grup, precum si din cauza unui management deficitar al resurselor Ministerului de Externe, in primul rand al celor umane.

In acest context, Fundatia Soros Romania a constientizat necesitatea lansarii unei initiative care sa vina in sprijinul democratizarii procesului decizional in ceea ce priveste sfera politicii externe. Asa a aparut programul "Foreign Affairs Initiative".

Romania este inca pe calea spre o societate deschisa unde cetatenii pot sa participe in mod reprezentativ la procesul de luare a deciziilor sau sa influenteze organele competente de necesitatea intreprinderii unor actiuni pe plan extern, prin initiative cetatenesti. Cu toate acestea, data fiind lipsa unor resurse informational-analitice calificate sau a unor instrumente care sa informeze si sa permita publicului sa ia atitudine si sa actioneze, situatia ramane neschimbata, astfel perpetuandu-se o lipsa de interes pentru problemele de politica externa.

Scopul final al programului este „educarea" la publicul larg a unui interes constant pentru probleme de politica externa si asigurarea implicarii active a societatii civile in monitorizarea si supervizarea procesului de luare a deciziilor in domeniul politicii externe, precum si responsabilizarea celor care adopta respectivele decizii in fata electoratului.

Obiective pe termen scurt:
• Crearea unei baze de date a ONG-urilor existente si active, a institutelor de cercetare, experti independenti, cercetatori, profesori, jurnalisti, editorialisti, precum si asociatii studentesti care au preocupari pentru politica externa a Romaniei;
• Formarea unei structuri reprezentative pentru societatea civila, constituita din experti de politica externa care vor analiza activitatea Ministerului de Externe si vor genera solutii si recomandari in privinta imbunatatirii deciziilor adoptate de catre Minister;
• Publicarea unui ziar de specialitate sau a unui buletin analitic pe probleme de politica externa a Romaniei;
• Realizarea de cercetari stiintifice despre particularitatile procesului de adoptare a deciziilor in sfera politicii externe romanesti.

Concurs Selectie Echipa Electorala

Scris de Bogdan Mandru

23.06.2008

Stim cu totii ca pina acum pozitia pe lista era mai importanta decit faptele . De anul acesta credem cu totii ca situatia se va schimba . Anul acesta se anticipeaza cadidaturile mai multor oameni care au putut demostra ca au realizat ceva , si acest aspect cred ca va fi hotaritor in noua campanie .

In acest sens unul dintre candidati , avind incredere in capacitatile tinerilor studenti ai facultatilor care studiaza aceste aspecte ale politicii doreste sa le propuna acestora o competitie cu premii - mai concret , primii 5 vor beneficia de un week-end in Delta (cu partenerul) . De asemeni dintre ei vor fi selectati si cei care vor coordona mai apoi in mod direct intreaga campanie a candidatului .

Scopul concursului : sa se construiasca de catre oricine este interesat un plan general de campanie (nu in detaliu , acesta urmind a fi creat ulterior) care sa aiba ca puncte nodale urmatoarele caracteristici :

1. Elementele generale de strategie in campania partidului in judetul Ilfov (unde va candida) sint reprezentate de Armata , Biserica si Protectie Sociala .
2. Elementul central de strategie al candidatului este ideea de seriozitate si garantare a cuvintului dat (implicit si a faptelor sale) .
3. Acest plan general nu trebuie sa depaseasca 20 de pagini !!!!
4. Pentru cei care doresc sa participe la acest concurs , au idei dar nu le este clar cu ce sa inceapa le propun acest cuprins al unui curs de campanie electorala :

Tematicile cursurilor de campanie electorala:

Arta conducerii - între "liderul administrativ" si "liderul revolutionar"

Recrutarea candidatilor

Profilul simbolic al candidatilor

Profilul alegatorilor - intre nucleul dur si electoratul de campanie

Organizarea echipei de campanie

Cum se construieşte o retea

Comunicarea si publicitatea

Tehnici de comunicare politica

(Mesajul, Discursul, Stirea, Reportajul de campanie, Tehnici ale interviului, Cum sa te prezinti in fata camerelor de luat vederi, Functia asociativa, Rolul spin-doctorilor, Organizarea conferintelor de presa, Relatia cu ziaristii, Relatia cu publicul, Telefonul alegatorului, Trimiterea scrisorilor electorale, Afisul, Videoclipul)

Strategia de campanie

(Analiza, Cercetarea, Planificarea, Tintirea grupurilor, Publicitatea, Repetitia)

Prevederi legale

Constructia bugetului

Agenda candidatului

Discursul politic

Devalorizarea adversarului

(Mapa de atac, Mapa de aparare, Interpretarea sondajelor)

Creativitatea

Monitorizarea

Selectarea stilurilor psihologice

Cum satisfaci aspiratiile alegatorilor

Tehnici de fundraising

Gestionarea situatiilor de criza

5. Acest plan trebuie sa fie transmis la adresa mvacarelu@gmail.com pina la data de 30.06.2008 .

Mult succes!

MARIUS VACARELU

PD-L isi trimite oamenii sa stearga urmele vandalizarii la care a fost supus sediul PNTCD

Scris de Bogdan Mandru

16.05.2008

Bucuresti, 16 mai 2008

Membrii din stuff-ul de campanie al PD-L au incercat, joi 15 mai, in jurul orei 17:00, sa stearga urmele vandalizarii produse asupra sediului PNTCD din Bd. Carol 1, nr. 2-4. Astfel, cativa tineri imbracati in tricouri portocalii au incercat sa diminueze prejudiciile produse in urma actelor ostentative produse in noapte de 14 spre 15 mai, prin lipirea afiselor electorale cu PD-L pe peretii exteriori ai sediului PNTCD, precum si lovirea cu picioarele si murdarirea acestor pereti.

Aceasta actiune de stergere a urmelor, vine in urma declaratiile de presa facute de candidatul PNTCD la Primaria Municipiului Bucuresti, Aurelian Pavelescu, precum si in urma unor sesizari facute de liderii taranisti la Politie, Parchet, BEM, Bec si Partidul Popular European.
"Este incalificabil ca, dupa cateva zile dupa ce am fost atacat de presedintele Romaniei intr-un mod inacceptabil, iata aceasta fapta in plin centru al Capitalei, la km 0 al democratiei. Ii cer lui Vasilel Blaga sa-si ceara scuze public pentru aceasta actiune. Ii cer sa faca o ancheta in interiorul partidului democrat si sa ii prezinte pe faptasi Politiei. A fost ministru de interne si stie ce trebuie sa faca. Nu mai accept ca Vasile Blaga sa taca si sa atace din spate, cu acesti huligani de la PD-L. A ataca sediul central este un act de o marsavie fara seaman. Iata, este inca o dovada ca PNTCD ii doare", a declarat prim-vicepresedintele PNTCD, Aurelian Pavelescu.

BIROUL DE PRESA PNTCD

mai devreme

Bucuresti, 16 mai 2008

In dimineata aceasta zidurile exterioare ale PNTCD au fost umplute cu afise ale PD-L-ului, care au fost lipite cu aracet. Avizierul partidului, inchis cu geam de sticla a fost si el acoperit cu afise ale PD-L-ului. Gardurile de beton si de metal au fost umplute cu afise. Este o rusine ca in Bucurestiul European, pe care domnul Blaga il vrea, sediul central al PNTCD-ului sa fie atacat cu asemenea mitocanie si marsavie. A venit politia, am facut o plangere penala, deoarece acest sediu are memorie. In 1990 acest sediu a fost devastat de minerii adusi de FSN. Atunci domnul Blaga era mare lider FSN. Atunci s-a intrat cu tarnacoapele in sediul. Pana acum, nu a raspuns nimeni pentru aceste fapte. Aceiasi mentori, aceiasi reprezentanti politici FSN-isti fac astazi aceste fapte.

In acest sediu plin de memorie, astfel de fapte, reprezinta un afront urias la adresa intregii comunitati. In iunie 90, Casa lui Corneliu Coposu a fost atacata cu sticle incendiare. Nici acel eveniment nu a contat.
Astazi, cand este pe punctul de a pierde Primaria Capitalei si de a pierde controlul asupra acestui oras pe care l-au muls de opt ani de zile, PD-L-ul, FSN-UL lui Blaga si Basescu fac aceleasi actiuni. Este incalificabil ca, dupa cateva zile dupa ce am fost atacat de presedintele Romaniei intr-un mod inacceptabil, iata aceasta fapta in plin centru al Capitalei, la km 0 al democratiei. Dar nu numai despre asta este vorba. Se incalca legea electorala in mod vadit. PD-L-ul a umplut cu afise Bucurestiul in locuri nepermise, pentru ca sunt disperati, pentru ca simt ca le scapa printre degete puterea pe care au dobandit-o.
Ii cer lui Vasilel Blaga sa-si ceara scuze public pentru aceasta actiune. Ii cer sa faca o ancheta in interiorul partidului democrat si sa ii prezinte pe faptasi Politiei. A fost ministru de interne si stie ce trebuie sa faca. Nu mai accept ca Vasile Blaga sa taca si sa atace din spate, cu acesti huligani de la PD-L. A ataca sediul central este un act de o marsavie fara seaman. Iata, este inca o dovada ca PNTCD ii doare. Ii doare pe securisti, pe comunisti.
Semnificatia politica a acestui gest este uriasa. Ce putem sa facem? Sa trimitem si noi 100 de tineri sa lipeasca afise sau sa le sparga geamurile? Este o rusine la care am fost supusi.
Trebuie sa raspunda cineva, sa-si asume responsabilitatea. Ce se putea intampla daca firma de paza iesea si ii prindea pe faptasi?
Vreau sa va marturisesc ca am informat Partidul Popular European. Asteptam astazi sprijin din partea lor impotriva colegului nostru din Partidul European, PD-L. Liderii PPE si-au exprimat verbal sprijinul pe care il ofera PNTCD-ului, intru-un dialog cu presedintele Marian Petre Milut."

Aurelian Pavelescu

University of Bucharest Model UN

Scris de Bogdan Mandru

14.04.2008

Noutatea de anul acesta o constituie faptul ca o parte din staff-ul conferintei a fost selectat printr-un riguros process de selectie. Moderatorii dezbaterilor dupa regulile ONU care au aplicat pana la 24 februarie 2008 ,au acum sansa unica de a conduce un comitet de pana la 100 de oameni.

Deasemenea, poti aplica pentru pozitia de delegat (reprezentant al unui stat membru ONU), pana la 17 aprilie 2008 ora 15.00.

Poti aplica ca delegat pana la 17 aprilie 2008 sau recomanda evenimentul persoanelor care dau dovada de anumite calitati necesare in diplomatie si care doresc sa se afirme in cadrul unui important eveniment pe plan national si regional.

Limba oficiala va fi engleza. Tinuta va si una formala-casual. Toti participantii vor primi un atestat de participare, pe langa care pot castiga si diploma pentru cea mai buna delegatie. Nu exista taxa de participare.

Dintre castigatori,si nu numai, vor fi selectate persoane pentru a reprezenta Romania la evenimente similare din strainate, persoane ce vor primi sustinere in viitor din partea Grupului de Initiativa pentru Promovarea Imaginii Romanie.

Pentru mai multe informatii vizitati siteul nostu www.ubmun.fspub.ro sau scrieti la ubmun@fspub.ro

Blue Network
---------------------------------------------------------------------
Blue Network este un multiplicator de informatie gestionat de One Hundred Students Communications.
In prezent Blue Network gestioneaza fluxul de informatie a peste 500 grupuri de discutii si forumuri active din Romania.
Daca aveti intrebari legate de Blue Network, doriti sa inscrieti un grup/forum in Blue Network sau doriti sa diseminati o informatie prin Network 9 scrieti la adresa: blue.network9@gmail.com
Network9 · The Blue Network
http://tech.groups.yahoo.com/group/network9/

Intalnire Comitet de initiativa pt Salvarea Bucurestiului

Scris de Bogdan Mandru

10.01.2008

Situatia din Bucuresti este deosebit de grava... spatiile verzi distruse de politicienii avizi de bani, identitatea nationala este distrusa, cultura si istoria distruse, cel mai important bulevard cultural si istoric Calea Victoriei sub distrugere prin demolari repetate si trantirea de blocuri de fier-beton si sticla langa palate si cladiri istorice din anii 1800, Piata Revolutiei (piata Palatului Regal) distrusa de demolari si construirea unui bloc de 13 nivele la marginea ei si dorinta de construire a unui mall si a unui bloc in fata Ateneului Roman, dorinta primariei de a demola Policlinica Coltea, primul dispensar din Bucuresti infiintat de dr. Carol Davila in 1860.

Probabil ca noi, cei cativa voluntari, nu am avut puterea sa facem tot ce se putea pentru oprirea atrocitatilor Primariei, demolari, distrugei de spatii verzi, blocuri de fier-beton chiar langa monumentele istorice, am fost prea putini si nu am avut puterea sa facem procese in instanta si sa anuntam si toate forurile internationale cum ar fi UNESCO si Consiliul Europei si alte foruri...
intr-o tara apatica si plina de indiferenta ... o Romanie care printr-un somn sforaitor se va trezi prea tarziu cand si-a pierdut insasi identitatea ei ...

Invitatia este adresata pentru aceasta masa rotunda catre: intelectuali din orice domeniu, ziaristi, reporteri, arhitecti, istorici, ecologisti, studenti, oameni de cultura, cetateni carora le pasa de orasul lor. Sa avem aici intelectuali si oameni de cultura, sa avem aici reporteri, sa avem aici militanti din ong-uri recunoscute ca facand ceva pentru comunitate, sa avem aici si cetateni neimplicati in voluntariat in ong-uri insa interesati de soarta orasului lor.

Acest comitet cetatenesc se vrea sa fie o masa rotunda, fara sefi, unde fiecare intelectual sau cetatean caruia ii pasa de orasul lui si doreste oprirea distrugerilor sau are idei pentru orasul lui, sa vina la aceste intalniri la fiecare 2 luni unde sa se ia in final o decizie a cetatenilor pentru orasul lor.

Cognitive Knowledge Networks

Scris de Bogdan Mandru

03.12.2007

Growth of Virtual Teams and Communities

Many multinational organisations are turning to the use of virtual teams and communities as part of their KM strategies. Advances in information communication technology (ICT) have meant that is no longer necessary to have all the members of a team co-located. This has led to a shift from traditional common working groups, to the adoption of models similar to that of online communities, in order to promote employee involvement. The dramatic growth of the Internet as a communication medium and social gathering place has led to the emergence of distributed virtual social networks.

Organisational leaders have become increasingly interested in the role that work based communities (WBCs) could play in allowing the sharing of knowledge and best practice. This has come about through the increased recognition of the special ability that social communities have for the creation and transfer of tacit knowledge, within the work place (Kogut & Zander, 1996, Nonaka, 1991, Wenger, 1998). Communities of practice (CoPs), which form naturally within the workplace (Lave & Wenger, 1991, Brown & Duguid, 1991), have provided fresh insights into the understanding of knowledge creation and sharing, as part of a social learning process.

The Challenge

The challenge in today�s internationally distributed organisations is the utilisation of communication technologies, in order to support value adding virtual social networks. These derive competitive advantage from their ability to create and share knowledge and best practice, across geographic and cultural boundaries. Nevertheless, while the pervasiveness of Internet technologies has enabled the creation of network WBCs, they have also made it increasingly difficult for people to discern the scope and range of their own virtual social networks.

Knowledge Worker and Workplace

Knowledge workers understand the domain of their responsibility. They appreciate the information and people, who are potential resources in the domain. They have the skills and the authority to act within the domain. Their value derives from their own skills and experience, as much as the organisational setting and resources provided by their employer. Knowledge work is becoming the primary work style in organisations. Knowledge workers are becoming the key element in the workforce. Fewer jobs are well structured or well defined. Knowledge work is defined at the point of need: by the issues, opportunities or problems that arise. Knowledge work is no longer the province of the few, but extends to sales, support and manufacturing. It broadens the "employee" base, beyond traditional organisational boundaries, into business partners, outsourcers and contract employees. Management practices have to adjust to this new environment. Traditional hierarchical control structures cannot respond, with sufficient agility, to customer demands and competitive pressures. Nor can they satisfy the motivational needs of such workers. Management models from the industrial age emphasised top-down command and control, with clearly delineated functions and responsibilities. However, current management thinking is moving towards biological metaphors and complex systems, recognizing interdependence and feedback processes. This is reflected in techniques such as employee involvement and empowerment.

Virtualisation of the Knowledge Workplace

The convergence of information channels into a single digital source, with multiple modes and styles of interaction, is beginning to have an effect on the work place. Strategies and technology sets are being put into place, to deal with the new paradigm of the knowledge workplace. The following sections summarise how virtualisation is proceeding, through enterprises adopting community-based KM strategies. An introduction to supporting community technologies is also provided. There is a growing trend by enterprises towards the use of both internal and external online communities, to meet business objectives. A traditional �online community� is a constantly changing group of people, who collaborate and share their ideas over the Internet. Community sites are presented to the user in a range of different ways: from complex (and perhaps gratuitous) use of 3-D to represent a place, such as a virtual world; to the simple 2-D graphics of an auditorium layout; to perhaps simply an online "location" for textual sentence-by-sentence communications. The phenomenon of online communities reflects a general trend of new social structures and relationship styles that are emerging. The World Wide Web (WWW) is transforming communication, and greatly mitigating the impact of geographic and time separation. Hence, people are connecting and discovering common interests on the WWW. Shared virtual spaces are being used, as an alternative to actually being together in time and space. Developments in rich media (such as video, live cameras and animation) as well as conversational technologies (such as Instant Messaging) have given us the ability to closely simulate face-to-face social exchanges. All these factors have led to the increased plausibility of the formation of trust in virtual social network.

Cognitive Knowledge Networks

Knowledge workers must be able to navigate through a web of complicated virtual social networks that flow all around them, and are often only visible to those who know where to look. An individual�s social network is rarely made explicit. In order to navigate ourselves through the complex social networks in which we operate, we form a picture in our minds of the social networks that exist. This forms what is called the �cognitive social structure / network� (Contractor et al 1998). The accuracy of your own cognitive social network affects your ability to effectively navigate your way through the actual social network. However, a knowledge worker does not only have to navigate through the complicated social networks of who knows whom. They must also be able to locate and identify valuable knowledge within this network. In order to navigate through the interconnecting and overlapping knowledge networks, the knowledge worker, forms a picture of where knowledge is located in the social network. This, in turn, forms what is called a Cognitive Knowledge Network. The extent that it matches the actual knowledge network, directly affects their ability to forge relationships, and to gain access to new sources of knowledge (Contractor et al 1998). A problem with knowledge networks is that one of their defining characteristics is their fluidity, in terms of both actors and links between actors. The actors join, or leave, a knowledge network based on the tasks that have to be accomplished, and their levels of interests, resources, and commitments.

Summary

The nature of the work place is changing. Organisations are looking to leverage their intellectual assets, and enable their knowledge workers, using virtual communities. This reflects a wider trend of the increased distribution of an individual�s social networks. New community technologies are emerging in the workplace, as organisations hope to harness the potential of online communities. This allows the creation and sharing of valuable knowledge, and best practice, across traditional organisational boundaries. While the technological infrastructure has been recognised as one of the key critical success factors for WBCs, the increased virtualisation of the work place puts increased strains on the knowledge workers. It hides the very networks that they need, in order to gain access to both people and knowledge.

APD Café 20 Nov 18:00 Dezbatere : “Rolul reprezentanţilor României în Parlamentul European”.

Scris de Bogdan Mandru

14.11.2007

Asociaţia Pro Democraţia are plăcerea de a vă invita marţi, 20 noiembrie 2007, la sediul său din Bd. Mareşal Averescu nr. 7, Pavilion F, etaj 3 (în incinta Complexului de Servicii Sociale Sfânta Ecaterina) începând cu orele 18:00 la APD Café - întâlnirea periodică a membrilor, voluntarilor şi simpatizanţilor acestei organizaţii.

În cadrul APD Café veţi avea ocazia să vă întâlniţi cu o parte dintre observatorii APD şi să participaţi la dezbaterea cu tema "Rolul reprezentanţilor României în Parlamentul European".

În plus, cu această ocazie vom organiza şi un eveniment de strângere de fonduri destinate a sprijini Asociaţia Pro Democraţia în eforturile sale de observare a alegerilor pentru desemnarea reprezentanţilor României în Parlamentul European. Fondurile strânse vor acoperi diurna pentru un număr de minim 120 de voluntari ai APD care urmează să observe alegerile europaralamentare din data de 25 noiembrie.

Considerăm că prezenţa observatorilor noştri în secţiile de votare cu ocazia alegerilor europarlamentare din data de 25 noiembrie reprezintă o garanţie a faptului că voinţa cetăţenilor care vor vota va fi respectată şi va fi reflectată în rezultatul alegerilor. Îi invităm alături de noi pe toţti cei care cred că votul lor contează şi merită respectat.

Asociaţia Pro Democraţia este o organizaţie neguvernamentală, non-profit şi neafiliată politic, cu carcacter civic. Misiunea APD este de a întări democraţia prin stimularea participării civice la nivel naţional şi internaţional. Asociaţia Pro Democraţia are o experienţă de 15 ani în observarea alegerilor în România şi regiune. APD a recrutat, instruit şi acreditat în toată această perioadă peste 10.000 de observatori la toate alegerile desfăşurate din 1992 şi până în prezent în România, precum şi la foarte multe alegeri desfăşurate în regiune (în Republica Moldova, Ucraina, Albania, Serbia, Kirghizstan, Turkmenistan etc.=

Pentru detalii suplimentare precum şi pentru mai multe informaţii despre eveniment vă rugăm contactaţi:

Dragoş Geamănă, Membru în Consiliul de Conducere - Asociaţia Pro Democraţia

Tel: 0722 609 530

apd.bucuresti@apd.ro

Vă aşteptăm!

INFLUENŢARE SOCIALĂ PRIN SONDAJE DE OPINIE PUBLICĂ

Scris de Bogdan Mandru

03.11.2007

 Sondajele de opinie au devenit un element important al situaţiilor sociale, ele constituie un factor influent în interacţiunile care au loc între trei mari forţe ale câmpului social:
actori politici (lideri şi partide) mass-media şi cetăţeni (ale căror opinii sunt înregistrate prin sondaje).

Practicarea sondajelor şi publicarea rezultatelor acestora devin variabile importante în definirea şi constituirea situaţiilor de natură socială, în influenţarea dinamicii socio-politice.

Unele comentarii ale influenţelor exercitate de sondajele de opinie atribuie acestora un rol pozitiv, benefic, în funcţionarea societăţii. Iată care sunt principalele funcţii sociale cu care sunt creditate sondajele:

Sondajele stimulează gândirea critică a cetăţeanului obişnuit. Acest lucru se petrece atât prin înregistrarea opiniilor şi punctelor de vedere ale persoanelor aparţinând unor categorii sociale mai puţin influente în spaţiul public, cât mai ales prin faptul că publicarea rezultatelor sondajului oferă fiecăruia imaginea ansamblului social la momentul respectiv şi aduce în atenţia publică problemele importante ale societăţii. Individul poate constata, de pildă, dacă acel curent de opinie la care aderă este dominant în societate sau dacă, dimpotrivă, prin opinia exprimată se situează pe o poziţie minoritară, de mică răspândire socială.

Are loc o desacralizare a autorităţilor. Prin dimensiunile vizate de întrebările sondajului, activitatea şi performanţele autorităţilor sunt supuse examinării de către publicul larg, căruia i se oferă şi alte ocazii, în afara votului, de a-şi exprima satisfacţia sau nemulţumirea faţă de cei care administrează treburile publice.

Sunt comentatori care apreciază că sondajele sunt stimulente ale spiritului civic, chiar un antidot la tendinţele de guvernare autoritară; sondajul este considerat un instrument de susţinere a democraţiei.
Prin reacţia pe care o oferă elitelor politice din partea celor guvernaţi, sondajele se instituie ca o formă de comunicare la nivel societal.

Dintre disfuncţiile sociale considerate a fi provocate de sondajele de opinie pot fi enumerate:
Sondajele creează o situaţie socială şi politică marcată de influenţări impresive, de evaluări superficiale ale performanţelor actorilor sociali (prin modul simplificator de punere a problemelor). Astfel s-ar exercita presiuni nejustificate, neavenite, asupra factorilor de putere. Această influenţă impresivă se exercită mai ales la nivelul elitelor şi mai puţin asupra cetăţeanului „de rând". Elitele sunt în mai mare măsură dispuse să-şi orienteze strategiile în funcţie de rezultatele sondajelor decît cetăţenii obişnuiţi.
Un alt punct de vedere afirmă că publicarea rezultatelor obţinute prin sondaje are un rol de manipulare a maselor (spre exemplu, prin exercitarea de presiuni asupra minorităţilor în sensul ralierii acestora la opiniile dominante).

Sondajele de opinie subminează prestigiul autorităţilor, încurajând nesupunerea civică.
Dar poate cea mai interesantă idee din sfera celor care se referă la potenţialul manipulator al sondajelor este cea care afirmă că sondajul este manipulator prin chiar principiile metodologice care îl structurează.
Chestionarele utilizate ca instrumente de culegere a datelor în sondajele de opinie includ întrebări cu formulări cât mai simple, care să fie inteligibile pentru toţi subiecţii. Întrebările simple şi standardizate se sprijină pe stereotipuri, valori, tradiţii şi norme de cea mai largă răspândire şi recunoaştere în mediile sociale. Aceste elemente (stereotipuri şi reprezentări) sunt legate cu precădere de relaţii inter-umane de tip consensual. Prin modul în care sunt concepute, sondajele produc o imagine armonică a cîmpurilor sociale, defavorizând aspectele de tip conflictual (chiar dacă unii oameni răspund prin „da" iar alţii prin „nu" la o întrebare simplă de sondaj, ei se situează cu toţii înăuntrul aceleiaşi paradigme, al aceleiaşi modalităţi de considerare a realităţii).

În general, sondajele conţin în ele tendinţa de a induce o imagine a ansamblurilor publice prin care sunt favorizate simbolurile unificatoare.

Potenţialul manipulator al sondajelor este întreţinut şi de fascinaţia pe care o exercită în rândul publicului. Sondajele pot impresiona oamenii prin arsenalul de logistică informaţională (în unele ţări operatorul de teren înregistrează răspunsurile subiecţilor cu ajutorul unui computer portabil), prin cuantificările masive, rapide, spectaculoase, prin modalităţile de prezentare a datelor rezultate (prezentări computerizate de date sub formă tabelară sau grafică). Astfel se acreditează ideea că sondajul este o metodă şi o instituţie socială de deplină obiectivitate şi neutralitate axiologică. Oamenii devin vulnerabili la imaginile furnizate de rezultatele sondajelor, ajungând să le acorde o încredere pe care uneori nu o merită.

Un alt aspect controversat este legat de publicarea rezultatelor. Paul Lazarsfeld a efectuat sondaje asupra sondajelor, pentru a evidenţia efectele pe care acestea le produc asupra opiniilor individuale.

Au fost identificate trei mari categorii de efecte:
Efecte de confirmare, de întărire a opţiunilor celor deja decişi.
Efecte de actualizare a opţiunilor latente, de activare a celor potenţial decişi.
Efecte de convertire: într-o anumită proporţie, sunt schimbate opţiuni ale publicului (oamenii adoptă puncte de vedere contrare celor la care aderau iniţial). În final, însă, aceste convertiri se traduc prin neutralizare (de cele mai multe ori, proporţii relativ egale de indivizi sunt convertite către „favorabil" ca şi către „defavorabil", spre putere ca şi spre opoziţie, spre „stânga ca şi spre „dreapta").

Nu există certitudinea că publicarea rezultatelor sondajelor pe teme electorale nu i-ar influenţa într-un fel sau altul pe alegători (mai ales în perioadele de dinamică socială accentuată). Iată de ce în unele state se recurge la interzicerea publicării rezultatelor de sondaj, - cel puţin în perioada premergătoare scrutinurilor electorale.

Publicarea rezultatelor de sondaj este interzisă în Franţa şi în România (în săptămâna de dinaintea alegerilor), în Spania (cu cinci zile înainte de scrutin), în Portugalia (pe toată durata alegerilor), în Belgia (în ultima lună de dinaintea alegerilor). În fiecare din aceste ţări, sondajele continuă să fie realizate iar rezultatele lor parvin liderilor politici, comentatorilor şi analiştilor, oamenilor de afaceri - dar nu şi electoratului larg. Unii legislatori şi politicieni, prin interdicţiile la adresa publicării rezultatelor de sondaj, nu fac decât să împiedice accesul electoratului la cea mai obiectivă modalitate de măsurare a opiniei publice (în condiţiile în care unii jurnalişti şi politicieni identifică părerile taximetristului sau liftierului cu "vox populi").

Se ajunge la situaţia în care cetăţenilor li se neagă dreptul de a fi informaţi în legătură cu ceea ce se petrece în societatea în care trăiesc.

După consultări cu organismele care supraveghează realizarea de sondaje în ţările europene, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a exprimat următoarea luare de poziţie: "întărirea controlului asupra desfăşurării sondajelor de opinie nu apare ca fiind dezirabilă sau necesară şi nu prezintă interes încercarea de armonizare a reglementărilor la nivel internaţional". De altfel, unele încercări de reglementare strictă a realizării de sondaje şi a publicării rezultatelor s-au dovedit eşecuri. O asemenea încercare a existat în Irlanda, unde a fost interzisă realizarea oricărui sondaj de opinie, definit prin lege ca interogare a cel puţin 100 de persoane. Legea a fost ocolită (prin realizarea de sondaje pe sub-eşantioane de 99 de persoane, ale căror rezultate erau apoi cumulate), ajungându-se în final la abandonarea acesteia.

Interdicţiile la adresa sondajelor de opinie ajung să fie inefective şi datorită dezvoltării tehnologiilor comunicaţionale: sondaje realizate în Franţa în perioada de interdicţie au putut fi publicate în presa elveţiană, accesibilă şi publicului francez (internetul deschide mari posibilităţi şi sub acest aspect).
Este nevoie ca tehnicile de sondare a opiniei publice să fie perfecţionate, astfel încât realitatea socială să fie exprimată cu acurateţe, consolidând, în această manieră, credibilitatea unei instituţii sociale devenită indispensabilă într-o societate autentic democratică.

Why do some people attract all the Luck?

Scris de Bogdan Mandru

02.11.2007

Ten years ago, Professor Richard Wiseman (a psychologist) from University of Hertfordshire, set out to examine luck. He wanted to know why some people are always in the right place at the right time, while others consistently experience ill fortune. He placed advertisements in national newspapers asking for people who felt consistently lucky or unlucky to contact him.

Hundreds of extraordinary men and women volunteered for his research and over the years, he has interviewed them, monitored their lives and had them take part in experiments.

The results reveal that although these people have almost no insight into the causes of their luck, their thoughts and behavior are responsible for much of their good and bad fortune. Take the case of seemingly chance opportunities. Lucky people consistently encounter such opportunities, whereas unlucky people do not.

He carried out a simple experiment to discover whether this was due to differences in their ability to spot such opportunities. He gave both lucky and unlucky people a newspaper, and asked them to look through it and tell me how many photographs were inside. He had secretly placed a large message halfway through the newspaper saying: "Tell the experimenter you have seen this and win $50."

This message took up half of the page and was written in type that was more than two inches high. It was staring everyone straight in the face, but the unlucky people tended to miss it and the lucky people tended to spot it. Unlucky people are generally more tense than lucky people, and this anxiety disrupts their ability to notice the expected.

As a result, they miss opportunities because they are too focused on looking for something else. They go to parties intent on finding their perfect partner and so miss opportunities to make good friends. They look through newspapers determined to find certain types of job advertisements and miss other types of jobs.

Lucky people are more relaxed and open, and therefore see what is there rather than just what they are looking for. His research eventually revealed that lucky people generate good fortune via four principles. They are skilled at creating and noticing chance opportunities, make lucky decisions by listening to their intuition, creating self-fulfilling prophesies via positive expectations, and adopt a resilient attitude that transforms bad luck into good.

Towards the end of the work, Professor Richard Wiseman wondered whether these principles could be used to create good luck. He asked a group of volunteers to spend a month carrying out exercises designed to help them think and behave like a lucky person.

Dramatic results! These exercises helped them spot chance opportunities, listen to their intuition, expect to be lucky, and be more resilient to bad luck.

One month later, the volunteers returned and described what had happened. The results were dramatic:
80% of people were now happier, more satisfied with their lives and, perhaps most important of all, luckier. The lucky people had become even luckier and the unlucky had become lucky.

Finally, he had found the elusive "luck factor".

Here are Professor Wiseman's four top tips for becoming lucky:

1. Listen to your gut insticnts - they are normally right

2. Be open to new experiences and breaking your normal routine

3. Spend a few moments each day remembering things that went well

4. Visualize yourself being lucky before an important meeting or telephone call

The happiest people in the world are not those who have no problems, but those who learn to live with things that are less than perfect.