România carnivoră

Nici n-au trecut bine Crăciunurile şi Revelioanele pe stil nou şi vechi, că românii s-au pus din nou pe benchetuit straşnic. În acest week-end, la Bran, turiştii au fost momiţi cu „pomana porcului”, un eveniment inventat peste noapte, fără nicio legătură cu o banală sâmbătă balcanică de 16 ianuarie.

Ninge cu cârnaţi

Speriaţi de lipsa zăpezii şi implicit a turiştilor, proprietarii de pensiuni au scos “Aşii grei” din mânecile suflecate. Însă Aşii aveau 4 picioare, şorici şi au cam guiţat, pentru că au fost rapid înjunghiaţi. Sacrificarea lor n-a fost zadarnică, pentru că lumea s-a înghesuit ca la pomană, iar vestea că 9 porci sunt perpeliţi pe jar s-a dus până la Bucureşti, graţie televiziunilor, radiourilor şi SMS-urilor, care turuiau necontenit despre acest mirositor eveniment. Aroma de carne prăjită şi de cârnat afumat îi trăgea de nas, de haine şi de căciuli, pe turiştii de toate naţiile şi culorile, care salivau şi înghiţeau în sec, de parcă nu mai văzuseră de ani buni asemenea comori.
La sfârşit de săptămână, aerul Capitalei a fost, şi el, bogat parfumat cu produse tradiţionale maramureşene, cârnaţi, tobă, şunci şi câte şi mai câte bunătăţi, cu ocazia unui mare târg de specialităţi, organizat la Muzeul Ţăranului Român. Oamenii, pofticioşi, s-au îmbulzit, au gustat, plescăit, apreciat şi cumpărat minunile gastronomice, uitând că un regiment  de gurmanzi a luat, şi la începutul acestui an, calea spitalelor din cauza exceselor alimentare. La emisiunile de ştiri ninge cu şunci şi tobă, sunt prezentate obsesiv imagini cu bărbaţi şi femei care se îndoapă cu brânză şi afumătură. Ţi se face şi rău când îi vezi: o cucoană supraponderală ronţăie visătoare o bucăţică de şorici, alături, un bătrânel verziu trage cu dinţii de  un cârnat, îl încearcă de parcă ar vrea să vadă dacă e adevărat sau din plastic. Dar pofta şi lăcomia seceră şi vieţi! În ţară, un om, în plină putere, moare înecat cu o bucată de carne, în timp ce, un altul, este ucis de propriul fiu, pentru că i-a recomandat să nu mănânce carne în zi de post.

În loc de ghiocei, mici la grătar

Pentru cei mai mulţi, carnea reprezintă puterea, este stema nevăzută a ţării, dovada de bunăstare şi trufie socială, cel mai de preţ lucru ce lipsea pe vremea lui Ceauşescu şi pe care l-am obţinut cu tributul de sânge al eroilor din decembrie ‘89. Pe vremuri, cine avea carne la masă era cineva! Dacă mai ieşea şi la geam, cu o scobitoare între dinţi, ca să-l vadă vecinii de la scara B că a mâncat porc sau pui la prânz, se vorbea despre el cu respect şi admirație.


În weekend, pe ritmuri de muzică populară şi manele, fumurile grătarelor au dansat din buric odată cu turiştii de pe Valea Cerbului din Buşteni sau a Timişului, de lângă Braşov. Imaginea ghioceilor gingaşi, care scot capetele din zăpadă vestind primăvara este înlocuită, astăzi, cu cea a micilor sfârăind pe grătare, nerăbdători să-şi bage boturile în muştar. În plină criză economică şi în aşteptarea disponibilizării a 100.000 de bugetari, românii „tămâiază” în calea recesiunii cu fum de cărnuri fripte şi cârnaţi graşi, plini de colesterol. În schimb, bunicii României tremură de frig şi foame în case, în spitale sau în cămine şi uneori mor îngheţaţi, după ce află că guvernanţilor puţin le pasă de pensiile şi bolile lor.
Hipermarket-urile au fost şi ele pline ochi sâmbătă şi, deşi promoţiile la haine ar fi trebuit să-i atragă pe clienţi, bătălia cea mare a fost tot pe hartanele de pulpă, pe casoletele de mici, pui grill, şniţele sau ceafă de porc.


Şi cum, după atâta îmbuibare, oamenii scapă de grija siguranţei alimentare şi îşi fac planuri de viitor, mare aglomeraţie a fost în week-end şi la Târgul de Nunţi, organizat în Centrul Capitalei. După două ore de stat la coadă viitoarele soţii şi mame s-au putut delecta cu oferta. Anul acesta, moda este ca nunţile să fie restrânse, dar sofisticate. Restrânse ca volum de participanţi, din cauza crizei şi sofisticate, din snobism. De ce să vină o droaie de oameni şi să nu ne scoatem banii la dar, când poa` să vină o mână de invitaţi, care să ne ţină minte toată viaţa? Şi în acest caz, ofertanţii n-au dus lipsă de imaginaţie, s-au vândut pietricele ornamentale, de pus pe masa nuntaşilor (ca să aibă cu ce-şi da în cap dacă se supără!) şi dispozitive de făcut balonaşe din săpun. (Răzvan Mateescu)